O zi ca o viață

Ssssss…..

Ce se aude?

Liniștea….

Da, e liniște în casă. Nu a sunat nici ceasul lui Vlad, nu ne-a pălmuit întru trezire nici Victor și nici pisicile nu zgreapțănă pe la uși. Și totuși, suntem acasă…

Dar fără copii.

Fără ambii copii!!!!!

Printr-o conjunctură astrală magică, demnă de Susan Miller și Neti Sandu la un loc, weekendul ăsta, amândoi copiii au fost preluați de cele două seturi de bunici din dotare. Lăsându-ne pe noi goi pe dinăuntru, întrebându-ne tâmp: ăăăăă, da’ noi ce facem mâine? Adică azi.
Don’t get me wrong. Trăiesc o fericire plenară și intenționez să savurez la maximum aceste ore (da, știu, iar nu mă calific la Mother of the Year, dau cu mucii-n fasole gravissim cu postarea asta), făcând TOATE acele lucruri pe care le făceam în weekend, în viața anterioară. Aia de dinainte de copii. Dar vai, ce Doamne iartă-mă făceam??

Cum să-mi beau cafeaua tihnit? Fără urgența trezirii lui Victor, care, la cinci munte după ce face ochi, cere de mâncare? Cum să stau pe net fără să mă tem că în orice clipă, ăsta mic poate trece pe lângă mine și-mi poate (cum s-a mai întâmplat), închide jap! capacul laptopului peste mâini. Cum?!?

Mă simt datoare să compun un Lego. Să fierb un ou. Să fac naibii ceva pentru ei! Cum să stau? Să stau?! Așa… fără nicio treabă? Aș putea găti. Dar nuuu….ziua asta va fi ca cele de dinainte. N-au trecut decât doi ani de la marea Transformare, marea Trecere într-o nouă etapă a conștiinței (da, 2012 a fost incredibil de real pentru mine) și iată-mă nemaiaducându-mi aminte de viața mea de dinainte. Ca fumătorii care mărtursesc șoptit că nu-și mai amintesc de ei înșiși înaint de a se fi apucat de fumat…. Hmmm…. Tocmai mi-am comparat copiii cu un viciu…. Ce-o să se mai distreze psihanalista mea cu treaba asta…

Gata. Am scris prea mult. Mă duc să stau pe canapea. Să-mi fac unghiile. Să mă prefac că citesc o carte. Să scrolez inertă Facebookul. Să zac. Să-mi dezmierd pisicile. Doamne, câtă treabă am!

viata fara copii

6 thoughts on “O zi ca o viață

  1. Te invidiez pt reusita. De cate ori ma gandesc c-ar fi o idee buna sa petrecem un weekend in doi, the guilt kiks in si omoara planul din fasa.
    Unica data cand a ramas fara mine peste noapte la bunica-sa a fost imediat dupa ce-a implinit un an, intr-un weekend in care eu, trendy din fire, am zis sa nu ratez moda sezonului si-am pescuit nitica gripa noua de la birou. De Vineri, cand am plecat de la birou delirand de febra, pana Luni, am zacut in pat si m-am simtit ca dracu’ pt ca mi-am “abandonat” copilul, in conditiile in care nu era safe pt ea sa-mi stea prin preajma. Madam, of course, nu s-a sinchisit de starea mea si s-a apucat fix atunci sa faca pasi nesustinuti. Grrrr! Kids!

    • Suma vinovățiilor e constantă: în vreme ce mamele se simt vinovate că-și “abandonează” copiii câteva ore sau zile, eu mă simt vinovată că nu mă simt vinovată!!! Deci cum o dai, nu-i bine :))))

      • Mie mi se trage de la “abandonul” de la 4 luni in bratele bunicii.Nici cursele prin oras, la fiecare 3 ore,pt a ajunge sa alaptez nu mi-au spalat pacatele.Am avut in jur prea multe APiste perfecte care au avut grija sa imi repete obsesiv ca nu-s mama,therefor ma simt aiurea daca nu ma trezesc la 8 si in weekend :)))

    • Tu n-auzi ca-n acceptiunea lor eu nici macar nu-s mama. I’m like the mother ship that brought the kid to Earth :))In rest, faptul ca-i pun manacare pe masa, un acoperis deasupra capului, ii cocolosesc funduletul in scutece si-o imbrac in bumbac organic n-are nicio relevanta. Ca sa fii mama perfecta trebuie musai, dar musai, sa ai parul valvoi, manichiura neingrijita, baggy pants, spit on your T-shirt, bad bitchy attitude si-o fata din aia gen “get away from me or I will eat you alive”.
      Odata ce-am revenit la birou unde lapticul pe reverul deux-piece-ului nu mai era in trend, am cazut in dizgratie. Sa vezi fete cand apar in parc, imbracata office, c-o gagalice de mana, si ma proptsc la groapa cu nisip. Ochi dati peste cap, comentarii gen” uite-o ba si pe asta. unde se crede?pe catwalk?”…aiurea e ca nicio damba de asta perfecta nu se gandeste ca timpul pe care l-as pierde cu-n drum pana acasa cat sa ma schimb de haine i-ar diminua fiica-mii timpul petrecut in parc, si poate ca, pentru noi, ala e maximul de quality time pe care ni-l permitem de L-V. .Sau ca, pt a arata asa, cu-n copil in casa si-un job full time, inseamna ca dorm mai putin decat ciufuta de ma comenteaza after her afternoon nap.
      Lumea asta mamiceasca e cumplit de rea.Daca alegi sa fii casnica si sa-ti cresti copilul esti o intretinuta ingalata care-si munceste barbatul like there is no tomorrow, in timp ce ea o arde la tigari prin parcuri si la telenovele de dupa-amiaza la TV.Daca te intorci la job si-ti cladesti o cariera, esti scorpia materialista careia niciodata nu-i ajung banii si care pune pret mai mult pe chestii materiale decat pe propriul copil.Musai sa fii o neindemanatica care nu stie nici macar sa fiarba apa daca te imbraci office si-ai nascut curand.of, of, bietul tau sot, saracul copil!! Daca lucrezi de acasa, part time, e clar ca nu faci nimic bine. N-ai cum dom’le sa te ocupi si de copil si de business. Fie esti in faliment dar te tii tare in fata lor, fie copilul e legat de calorifer si maltratat in timp ce tu-ti citesti mail-rile pretioase. trist e ca judecatile astea le emit niste femei. Men could not care les daca femeia e acasa la cratita, in parc, la birou, sau la day-care. Daca copilul e ingrijit, casa arata decent si sotia il mai baga si-n seama, i se rupe lui de titulatura de mama perfecta, sotia model sau carierista de serviciu.

      • Asta a fost si impresia mea, cata vreme am stat pe net. Cumva, mi se crease aceasta convingere si stii, cand ai o convigere, parca Unviersul conspira sa ti-o reafirmi cu fiecare ocazie. Asa incat normal ca de jur imprejur vedeam doar extremele astea. Care sunt reale, nu sunt ivnentii. Dar marea masa e undeva la mijloc. E o zona plina de nuante, de femei care merg si la serviciu, nu sunt deloc carieriste, ci pur si simplu intersate de jobul lor si de salariul lor, dar care au si mega grija de copiii din dotare. Eu am inceput sa le vad si pe femeile astea si sunt foarte refreshing :)

Leave a Reply