Cand apele se separa

Daca vrei sa triezi oamenii din jurul tau, vorbeste-le despre Dumnezeu. 

Si uite-asa, cu o simpla fraza, triajul cititorilor deja a inceput.

N-am sa vorbesc despre religie si nici despre preotime, intrucat cred si simt ca Dumnezeu e deasupra acestor lucruri si n-are nimic de-a face cu oranduielile noastre lumesti. Am sa vorbesc insa despre starea de bine, despre impacare, despre energie pozitiva si despre PR-ul prost pe care il are divinul, cu riscul de a mi se lipi etichete care mai de care mai neadevarate.

[inca vreo cativa cititori au mai trecut prin ochiurile sitei]

In ziua de azi, e foarte dificil sa ai o discutie despre spiritualitate, lipsita de patima sau lipsita de prejudecati. Si nu ma refer aici la oameni care cred neaparat in Dumnezeu sau nu. Trebuie sa spun ca am purtat discutii fabuloase deopotriva cu atei si credinciosi, fara sa ne scoatem ochii, la fel cum n-am putut dialoga deloc atunci cand patima unui credincios ori cea a unui ateu a stat in calea comunicarii. Ce concept – ateu habotnic! 

Am ajuns intr-un punct, atat de nefericit din perspectiva mea, incat simpla postare a unui status care vorbeste despre iubire, despre implinire, despre BINE, primeste comentarii rautacioase, ironii voit destepte sau, cel mult, ochi dati peste cap si murmurat in barbie: ia uite-l si pe asta, o arde interesant! De ce suntem atat de deranjati cand cineva simte altfel decat noi?! Cu ce te afecteaza daca prietenul tau de pe Facebook (probabil un necunoscut, de altfel) ii multumeste Soarelui c-a rasarit si azi? Iti strica in vreun fel feng shui-ul peretelui o astfel de postare?

Ne-am indepartat atat de mult de esenta si din pacate ajungem s-o re-vedem atunci cand ne e greu. Cand ne inunda grijile, cand dau peste noi ghinioanele, sau cand avem parte de drame. Iar atunci ne punem mainile in sold si ne rastim cu furie inspre Cer, amintindu-ne ca exista un Dumnezeu, care merita sa fie certat pentru napasta! Iar apoi, dupa ce “dracii” (no pun intended) ne-au trecut, revenim in genunchi si cerem ajutor. Pe care-l primim. Dar nu ne oprim nici macar o clipa sa multumim. Credem ca oricum ni s-a cuvenit, dupa cate-am patimit! Si apoi iar o luam de la capat, batandu-ne joc  de “sectantii” care vorbesc despre Dumenzeu. 

Si fereasca sfantul sa iesi putin din zona cu care-ai crescut. Hai, Doamne Doamne mai treaca mearga. Dar fereasca sfantul sa incepi sa citesti si sa vorbesti  despre energie, despre meditatie, despre ingeri, despre karma, despre vibratie, despre capacitati paranormale, precum clarviziunea sau vindecarea prin gand! Sunt doua variante: fie cei din jur se vor prapadi de ras, fie te vor privi circumspect si-ti vor aplica eticheta de ..nebun! Schizofrenic! Dement! In cel mai bun caz, se vor gandi… are prea mult timp liber. 

Si uite asa, incet incet, din toata multimea aia care te inconjura, unii vor face, precaut, un pas in spate. Sa nu se ia. Altii vor vocifera si vor incerca sa te readuca pe drumul cel “bun”: hai frate la o bere si lasa prostiile! Altii vor fugi mancand pamantul si-i vor alerta si pe ceilalti: “fugiiiiti, ca X a luat-o razna!”.  Vor ramane cativa in jurul tau. Care poate nu rezoneaza la ceea ce spui tu, dar te stiu de suficienta vreme cat sa nu te creada nebun de legat. Si culmea, din toata multimea aia, vei constata ca vor face un pas in fata niste oameni la care nu te-ai fi asteptat niciodata sa rimeze cu astfel de lucruri. 

Suntem datori sa simtim si sa gandim lucrurile care ne fac fericiti. Si nu ma refer doar la chestiunile ce tin de spiritualitate. Testul e simplu. Intreaba-te: gandurile si adevarurile tale te fac sa te simti impacat si fericit? Daca da, e perfect. Un om fericit conteaza in bine pentru cei din jur. Insa unul nefericit… ar face bine sa se mai gandeasca.   


2 thoughts on “Cand apele se separa

  1. foarte bun articolul! nu te mai necaji Diana, doar unii oamei reactioneaza reticent sau nu reactioneaza deloc la valorile esentiale ale fiintei. doar unii. mai sunt…mai sunt categorii…sunt altii care citesc in liniste acasa, simt in suflet, mai sunt altii care practica multe metode neconventionale. sunt oameni care chiar si-au constientizat capacitatile paranormale, noi toti le detinem. cunosc din toate categoriile. dar tu….continua. continua, continua. creste iubirea pentu Divin, lasa Divinul sa fie cat mai mult in tine si in afara ta, lasa Divinul sa se exprime prin tine, si fii tu exemplul. e tot ce iti ramane si ai tot! este frumos ce mi s-a confirmat citindu-ti articolul. este frumos sa te regasesc si asa. si eu CRED. si EU SUNT… Iubire si Lumina! cu drag!

Comments are closed.